Lista recomandărilor

Având în vedere

1. Prevederile art.3 alin.(2) lit.b) și alin. (3) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național și cele ale Regulamentului CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, cu modificările și completările ulterioare, respectiv art. 4 – 9 referitoare la amortizorul anticiclic de capital şi art. 1 privind aplicarea amortizoarelor de capital,
2. Amortizorul anticiclic de capital are ca scop creşterea rezilienţei sectorului bancar la pierderile potenţiale induse de o creştere excesivă a creditării. Amortizorul se constituie în perioada de creştere excesivă a creditării, ca supliment la amortizorul de conservare a capitalului, şi poate fi eliberat în faza de contracţie cu scopul absorbţiei pierderilor. Rata amortizorului anticiclic de capital, exprimată ca procent din valoarea totală a expunerii la risc, determinată de instituţiile de credit care deţin expuneri din credite în România, trebuie să fie între 0 la sută şi 2,5 la sută, calibrată în trepte de 0,25 puncte procentuale sau multipli de 0,25 puncte procentuale. În cazuri justificate, se poate stabili o rată a amortizorului anticiclic de capital mai mare de 2,5 la sută din valoarea totală a expunerii la risc.

Întrucât

• Se confirmă continuarea tendinței de accelerare a activității de creditare, în contrast cu un cadru sanitar ce-și menține caracterul incert și oscilant,
• Evoluțiile recente nu indică o ameliorare a tensiunilor la nivelul echilibrelor macroeconomice, /li>
• Nivelul înalt al indicatorilor de lichiditate și profitabilitate al sectorului bancar permit conservarea capitalului, fără a crea constrângeri în privința activității de creditare și a afecta accesul la creditare al debitorilor eligibili.

În temeiul

• prevederilor art. 3 alin. (1) lit.b), e) şi i) şi ale art 4 alin. (1) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

Consiliul General al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă prezenta recomandare:

• Art.1 – Se recomandă ca Banca Națională a României să mențină măsura privind majorarea ratei amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0,5 la sută, începând cu data de 17 octombrie 2022.
• Art.2 – Se recomandă Băncii Naționale a României continuarea monitorizării evoluției situației economice și a creditării, ca urmare a nivelului ridicat al incertitudinii sanitare și de natură economică, atât la nivel național, cât și internațional.
• Art.3 – Până la data de 17 octombrie 2022, în funcție de condițiile macro-economice și de evoluția activității de creditare, măsura recomandată potrivit art.1 poate face obiectul revizuirii la nivelul CNSM.

Având în vedere

• Prevederile art.3 alin.(2) lit.b) și alin.(3) din Legea nr.12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,
• Prevederile art.21-24 din Regulamentul CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, cu modificările și completările aduse prin Regulamentul CNSM nr.1 din 18.12.2020,
• Instituțiile de credit identificate ca având un caracter sistemic în conformitate cu metodologia aplicabilă la nivel național, armonizată cu prevederile Ghidului Autorității Bancare Europene privind criteriile de stabilire a condițiilor de aplicare a articolului 131 alineatul (3) din Directiva 2013/36/EU (CRD) în ceea ce privește evaluarea altor instituții de importanță sistemică (O-SII) – EBA/GL/2014/10, pe baza datelor raportate pentru 30.06.2021,
• Calibrarea amortizorului de capital aferent altor instituții de importanță sistemică – amortizorul O-SII  în funcție de scorurile obţinute de băncile sistemice în cadrul primei etape de evaluare (constând în determinarea indicatorilor obligatorii recomandaţi de Autoritatea Bancară Europeană), utilizând metoda intervalelor de valori (bucket-uri) având o valoare egală cu 500 puncte de bază, cărora le sunt alocate valori ale amortizorului O-SII, în ordine crescătoare în funcţie de importanţa sistemică, în trepte procentuale egale cu 0,5 puncte procentuale (de la 0,5% la 3%), după cum urmează:

Întrucât

• Amortizorul de capital aferent altor instituții de importanță sistemică (amortizorul O-SII), reprezintă o rezervă de capital care trebuie constituită pentru diminuarea riscului sistemic generat de dimensiunea instituțiilor de credit, care nu se modifică semnificativ de-a lungul ciclului economic şi financiar,
• Cerințele privind amortizorul de capital pentru alte instituții de importanță sistemică sunt reevaluate anual, fiind aplicabile începând cu 1 ianuarie 2016,
• Nivelul amortizorului O-SII aplicabil instituţiilor de credit sistemice care au capital autohton şi, respectiv, celor care sunt filiale fie ale unei instituții de tip G-SII, fie ale unei instituții de tip O-SII care este fie o instituție, fie un grup a cărui întreprindere-mamă este o instituție-mamă din UE și face obiectul unui amortizor O-SII pe o bază consolidată, se stabilește în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1) şi art.23² (2) din Regulamentul CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, cu modificările și completările aduse prin Regulamentul CNSM nr.1 din 18.12.2020;

În temeiul

• prevederilor art. 3 alin. (1) lit. b), c), e) și i) și ale art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

Consiliul General al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială emite prezenta recomandare:

Se recomandă Băncii Naționale a României să impună, începând cu data de 1 ianuarie 2022, pe bază individuală sau consolidată, după caz, un amortizor de capital aferent altor instituții de importanță sistemică (amortizorul O-SII) calculat pe baza valorii totale a expunerii la risc, fiecărei instituții de credit identificate ca având un caracter sistemic pe baza datelor raportate pentru 30.06.2021, după cum urmează: (i) 2 la sută pentru Banca Transilvania S.A. (nivel consolidat), (ii) 1,5 la sută pentru Banca Comercială Română S.A (nivel consolidat), UniCredit Bank S.A. (nivel consolidat), BRD – Groupe Societe Generale S.A. (nivel consolidat), (iii) 1 la sută pentru Raiffeisen Bank S.A. (nivel consolidat) și (iv) 0,5 la sută pentru CEC Bank S.A. (nivel individual), Alpha Bank România S.A. (nivel individual), OTP Bank România S.A. (nivel consolidat) şi Banca de Export-Import a României EXIMBANK S.A. (nivel consolidat).

Informații privind lista actualizată a băncilor sistemice și amortizorul pentru alte instituții de importanță sistemică (amortizorul O-SII) aplicabil în anul 2022

Având în vedere următoarele:

• (1) Prevederile art.3 alin.(2) lit.b) și alin. (3) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național și cele ale Regulamentului CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, cu modificările și completările ulterioare, respectiv art. 4 – 9 referitoare la amortizorul anticiclic de capital şi art. 1 privind aplicarea amortizoarelor de capital,
• (2) Amortizorul anticiclic de capital are ca scop creşterea rezilienţei sectorului bancar la pierderile potenţiale induse de o creştere excesivă a creditării. Amortizorul se constituie în perioada de creştere excesivă a creditării, ca supliment la amortizorul de conservare a capitalului, şi poate fi eliberat în faza de contracţie cu scopul absorbţiei pierderilor. Rata amortizorului anticiclic de capital, exprimată ca procent din valoarea totală a expunerii la risc, determinată de instituţiile de credit care deţin expuneri din credite în România, trebuie să fie între 0 la sută şi 2,5 la sută, calibrată în trepte de 0,25 puncte procentuale sau multipli de 0,25 puncte procentuale. În cazuri justificate, se poate stabili o rată a amortizorului anticiclic de capital mai mare de 2,5 la sută din valoarea totală a expunerii la risc.

Întrucât

• Se observă o creștere pronunțată a activității de creditare, ritmul de creștere accelerând cu predilecție pe parcursul anului 2021, înregistrată pe fondul depășirii contracției economice severe suferite în contextul declanșării pandemiei,
• Tensiunile la nivelul echilibrelor macroeconomice persistă, în special pe canalul deficitelor gemene – bugetar și de cont curent,
• O serie de state membre au anunțat creșterea ratelor amortizorului anticiclic de capital, semnalând o tendință de normalizare a politicii macroprudențiale la nivelul UE, concomitent cu renunțarea la restricțiile privind distribuirea dividendelor,
• Nivelurile ridicate, peste media europeană, ale rezervelor voluntare de capital constituite de sectorul bancar și ale indicatorilor de lichiditate permit conservarea capitalului, fără a influența oferta de creditare, în contextul înregistrării unei profitabilități robuste în ultimii ani,
• Debitorii eligibili au acces la finanțare, instituțiile de credit estimând menținerea constantă a standardelor de creditare, atât în cazul împrumuturilor acordate companiilor nefinanciare, cât și în cel al ambelor categorii de credite destinate populației.

În temeiul

• prevederilor art. 3 alin. (1) lit.b), e) şi i) şi ale art 4 alin. (1) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă prezenta recomandare:

• Art.1 – Se recomandă Băncii Naţionale a României să majoreze rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0,5 la sută, de la 0 la sută, începând cu data de 17 octombrie 2022.
• Art.2 – Având în vedere menținerea unui nivel încă ridicat al incertitudinilor cu privire la evoluțiile macroeconomice la nivel național și internațional, se recomandă Băncii Naționale a României continuarea monitorizării evoluției situației economice și a creditării.
• Art.3 – Până la data de 17 octombrie 2022, în funcție de condițiile macro-economice și de evoluția activității de creditare, măsura recomandată potrivit art.1 poate face obiectul revizuirii la nivelul CNSM.

Având în vedere:

• Prevederile art. 2 alin. (1) și art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,
• Decizia CNSM nr. D/4/14.10.2020 prin care a fost aprobată înființarea unui Grup de lucru având ca scop identificarea unor posibile soluții pentru sprijinirea finanțării verzi,
• Rolul important al efectelor schimbărilor climatice pentru economia românească și pentru sectorul bancar, atât din perspectiva oportunităților, cât și a costurilor, în cazul în care tranziția către o economie verde ar fi întârziată,
• Concluziile analizei Grupului de lucru CNSM privind sprijinirea finanțării verzi.

Întrucât:

• Lipsa de acțiune pentru combaterea schimbărilor climatice reprezintă un risc cu un impact ridicat atât la nivelul sistemului financiar, cât și al economiei,
• Schimbarea structurală a economiei înspre una cu valoare adăugată superioară și sustenabilă din punct de vedere climatic reprezintă o oportunitate însemnată pentru România,
• Obiectivul fundamental al Comitetului este de a contribui la salvgardarea stabilității financiare, inclusiv prin consolidarea capacității sistemului financiar de a rezista șocurilor și prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice, asigurând pe această cale o contribuție sustenabilă a sistemului financiar la creșterea economică,

În temeiul

• prevederilor art. 3 alin. (1) lit. e) și ale art. 4 alin. (1) lit. a) și lit. b) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială emite prezenta recomandare:

I. În vederea creșterii în mod sustenabil a accesului la finanțare pentru proiectele legate de agenda schimbărilor climatice, se recomandă:

1. Comunicarea de către autoritățile naționale către entitățile din aria lor de competență a unor recomandări privind abordarea prudentă a riscului climatic. Recomandările vor acoperi cel puțin următoarele domenii: (i) guvernanță, (ii) strategie, (iii) managementul riscului, (iv) analiză de scenarii și testare la stres și (v) transparență. Recomandarea este adresată Băncii Naționale a României și Autorității de Supraveghere Financiară. Termen de implementare: 31 decembrie 2021.
2. Transmiterea către instituțiile financiare internaționale (BERD, BEI, BM etc.), în cadrul procesului periodic de consultare privind activitatea lor în România, a propunerii de a avea în vedere, pentru perioada 2021-2025, pentru amplificarea finanțării proiectelor verzi: (i) utilizarea, într-o proporție mai mare a facilității de garanție de portofoliu comparativ cu liniile de credit în activitatea de finanțare, (ii) sprijinirea transformării, unde este cazul, a unor proiecte mai puțin bancabile în proiecte bancabile și (iii) sporirea asistenței tehnice acordate IMM și instituțiilor de credit pentru identificarea, pregătirea, finanțarea și implementarea proiectelor verzi. Recomandarea este adresată Guvernului. Termen de implementare: 31 decembrie 2021.
3. Constituirea la nivel interministerial a unui colectiv care să elaboreze Cadrul general pentru obligațiuni verzi la nivel suveran, stabilirea criteriilor de eligibilitate pe baza cărora se va realiza identificarea proiectelor care pot fi eligibile pentru finanțarea prin obligațiuni verzi la nivel suveran și dezvoltarea expertizei necesare pentru emiterea și monitorizarea emisiunilor de astfel de instrumente și pentru realizarea și transmiterea raportărilor anuale până la alocarea integrală a cheltuielilor. Recomandarea este adresată Guvernului. Termen de implementare: 31 mai 2022.
4. Analizarea oportunității flexibilizării cerințelor prudențiale privind finanțările verzi, în linie cu preocupări similare la nivel european, din perspectiva stimulării acestui tip de creditare, fără afectarea stabilității financiare. Recomandarea este adresată Băncii Naționale a României și Autorității de Supraveghere Financiară. Termen de implementare: 30 iunie 2022.
5. Realizarea unei scheme suport pentru licitația de capacitați noi de energie regenerabilă prin Contracte pentru Diferență (CfD), prin care venitul proiectului pentru fiecare MWh produs să fie securizat pe o durată suficientă de timp. Recomandarea este adresată Guvernului. Termen de implementare: 31 ianuarie 2022.
6. Modificarea OUG nr. 74/2020 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 pentru a se permite încheierea de contracte bilaterale PPA (power purchase agreements) de către toți producătorii de energie regenerabilă, în afara pieței centralizate, negociate liber și direct cu furnizori sau consumatori finali de energie electrică și cu posibilitatea de a fi încheiate înainte de începerea construcției. Recomandarea este adresată Guvernului. Termen de implementare: 31 ianuarie 2022.

II. În vederea sprijinirii schimbării structurale a economiei înspre una cu valoare adăugată superioară, se recomandă:

7. Elaborarea unei politici industriale care să pună accent pe agenda schimbărilor climatice, cu etapizare anuală până în anul 2025, în corelație cu Noua strategie industrială pentru Europa a Comisiei Europene unde accentul este pus pe două domenii: tranziție verde și digitalizare. Politica industrială trebuie să conțină și soluții de relocare din străinătate în România a unor lanțuri globale de producție legate de schimbările climatice. Recomandarea este adresată Guvernului. Termen de implementare: 31 decembrie 2021.
8. Punctarea sensibil suplimentară în orice schemă de sprijin oferită de autorități (ajutoare de stat, garanții provenind de la fondurile de garantare a creditelor, finanțări prin fonduri europene, promovare investiții, exporturi etc.) a firmelor care contribuie semnificativ la realizarea agendei schimbărilor climatice. Recomandarea este adresată Guvernului. Termen de implementare: 31 decembrie 2021.
9. Elaborarea și publicarea unei metodologii de identificare a firmelor cu capital autohton care produc în mod competitiv bunuri și servicii legate de sectoare verzi. Elaborarea, actualizarea periodică și publicarea listei acestor firme identificate folosind metodologia menționată. Implicarea reprezentanților diplomatici și comerciali ai României din străinătate în promovarea firmelor prezente pe această listă. Recomandarea este adresată Guvernului. Termen de implementare: 31 decembrie 2021.
10. Revizuirea Planului de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport în vederea îndeplinirii obligațiilor României de a atinge țintele de energie regenerabilă în 2030, prevăzute în Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) și Strategia Energetică a României. Un rol esențial revine companiei Transelectrica care ar trebui să își revizuiască și să devanseze substanțial planurile de investiții. Recomandarea este adresată Guvernului. Termen de implementare: 31 decembrie 2021.
11. Lansarea unei scheme de sprijin pentru capacități noi de cogenerare de înaltă eficiență ai căror beneficiari vor fi selectați pe baza unei proceduri de ofertare concurențială. Recomandarea este adresată Guvernului. Termen de implementare: 31 ianuarie 2022.

III. În vederea îmbunătățirii transparenței, raportărilor și a disponibilității informațiilor legate de schimbările climatice, precum și pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la impactul schimbărilor climatice în societate și în cadrul sistemului financiar, se recomandă:

12. Construirea unui tablou de monitorizare a riscurilor asupra sectorului bancar provenind din schimbările climatice, care să fie actualizat și diseminat periodic, precum și rularea anuală a unui exercițiu de testare la stres pe aspecte asociate riscurilor climatice, cu diseminarea rezultatelor. Recomandarea este adresată Băncii Naționale a României. Termen de implementare: 31 decembrie 2021.
13. Completarea Centralei Riscului de Credit din cadrul BNR cu informații privind creditele verzi, plecând de la taxonomia europeană. Recomandarea este adresată Băncii Naționale a României. Termen de implementare: 30 iunie 2022.
14. Introducerea cerinței publicării de date de către companiile de mari dimensiuni și voluntar de către IMM, în format digital (platformă online), în funcție de specificații și definiții unitare și transparente. Recomandarea este adresată Guvernului. Termen de implementare: 30 iunie 2022<
15. Încurajarea raportării nefinanciare de către IMM, prin: (i) publicarea unui model de raportare simplificat; (ii) digitalizarea raportării și (iii) alocarea de fonduri pentru creșterea capacității de raportare a IMM, inclusiv prin realizarea de ghiduri. Crearea unui cadru de monitorizare a raportării declarației nefinanciare, automatizat. Recomandarea este adresată Guvernului. Termen de implementare: 30 iunie 2023
16. Dezvoltarea arhitecturii de guvernanță a schimbărilor climatice (adaptare și atenuare), cu implicarea ministerelor de linie, Administrației Prezidențiale, mediului științific, mediului privat, BNR, ASF, instituțiilor de credit, instituțiilor financiare internaționale, ONG etc. Recomandarea este adresată Guvernului. Termen de implementare: 31 ianuarie 2022.

Având în vedere:

• Recomandarea CERS referitoare la identificarea entităților juridice (CERS/2020/12)

În temeiul

• prevederilor rt. 3 alin.(1) lit. f) și k), alin (2) lit. a) și b) și alin.(4), coroborate cu cele ale art. 4 alin.(1) lit. a) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă prezenta recomandare:

1. Se recomandă Băncii Naționale a României și Autorității pentru Supravegherea Financiară, în măsura permisă de lege și sub rezerva principiului proporționalității:
   1. să solicite sau, după caz, să continue să solicite tuturor entităților juridice implicate în tranzacții financiare aflate în sfera lor de competență de supraveghere să dețină un LEI;
   2. la redactarea, impunerea sau modificarea obligațiilor de raportare financiară, să includă sau, după caz, să continue să includă o obligație de a identifica prin intermediul unui LEI:
      • entitatea juridică care face obiectul obligației de raportare; și
      • orice altă entitate juridică cu privire la care trebuie raportate informații și care deține un LEI.
   3. să identifice sau, după caz, să continue să identifice, prin intermediul LEI, orice entitate juridică despre care fac publice informații și care deține un LEI.
2. În sensul prezentei recomandări, LEI reprezintă identificatorul entității juridice (Legal Entity Identifier) și constă într-un cod de referință format din 20 de caractere pentru identificarea unică a entităților distincte din punct de vedere juridic care se angajează în tranzacții financiare plus datele de referință asociate și care se bazează pe standardul ISO 17442 elaborat de Organizația Internațională de Standardizare.

Având în vedere:

1. Prevederile art.3 alin.(2) lit.b) și alin. (3) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național și cele ale Regulamentului CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, cu modificările și completările ulterioare, art. 4 – 9 referitoare la amortizorul anticiclic de capital şi art. 1, privind aplicarea amortizoarelor de capital,
2. Amortizorul anticiclic de capital are ca scop creşterea rezilienţei sectorului bancar la pierderile potenţiale induse de o creştere excesivă a creditării. Amortizorul se constituie în perioada de creştere excesivă a creditării, ca supliment la amortizorul de conservare a capitalului, şi poate fi eliberat în faza de contracţie cu scopul absorbţiei pierderilor. Rata amortizorului anticiclic de capital, exprimată ca procent din valoarea totală a expunerii la risc, determinată de instituţiile de credit care deţin expuneri din credite în România, trebuie să fie între 0 la sută şi 2,5 la sută, calibrată în trepte de 0,25 puncte procentuale sau multipli de 0,25 puncte procentuale. În cazuri justificate, se poate stabili o rată a amortizorului anticiclic de capital mai mare de 2,5 la sută din valoarea totală a expunerii la risc.

Întrucât

• În contextul actual, sectorul bancar are un rol cheie în finanțarea economiei reale pentru consolidarea procesului de revenire economică.
• Măsuri de relaxare a cerințelor macroprudențiale, care au vizat inclusiv acest instrument, au fost adoptate la scară largă în Uniunea Europeană cu scopul de a susține economia reală.
• Dinamica la nivel macroeconomic este în continuare dificil de estimat, revenirea economică așteptată în anul 2021 fiind puternic influențată de evoluția campaniei de vaccinare.

În temeiul

• prevederilor art. 3 alin. (1) lit.b), e) şi i) şi ale art 4 alin. (1) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă prezenta recomandare:

Având în vedere evoluțiile cu privire la creditul neguvernamental, precum și dinamica economico-financiară consemnată la nivel național și internațional în ultima perioadă, se recomandă Băncii Naţionale a României să mențină rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0 (zero) la sută. De asemenea, se recomandă Băncii Naționale a României să continue monitorizarea evoluției situației economice și a creditării la nivel agregat și sectorial, cu urmărirea atentă a impactului pandemiei COVID-19 asupra finanțării populației și a companiilor de către instituțiile de credit.

Având în vedere:

• Ghidul Autorității Bancare Europene privind detalierea și publicarea indicatorilor de importanță sistemică – EBA/GL/2020/14, emis în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) nr.1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană);
• Art.15 – 20 din Regulamentul CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, cu modificările și completările ulterioare, care detaliază atribuțiile CNSM în ceea ce privește identificarea și raportarea instituțiilor de tip G-SII.

Întrucât

• Ghidul EBA/GL/2020/14 se adresează inclusiv autorităților desemnate menționate la articolul 131 alineatul (1) din Directiva 2013/36/UE, altele decât autoritățile competente, respectiv, la nivel național, Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM);
• Directiva 2013/36/UE reglementează activitatea: (i) instituţiilor de credit, aflate în aria de supraveghere a Băncii Naționale a României şi a (ii) firmelor de investiţii, supravegheate de Autoritatea de Supraveghere financiară;
• Până în prezent, în sistemul bancar românesc nu au fost identificate instituții de importanță sistemică globală (G-SII), ca urmare a dimensiunii relativ reduse a instituțiilor care activează pe piața bancară națională. Pragul de la care o entitate poate fi clasificată în categoria G-SII, astfel cum este stabilit la pct.6 din Ghidul EBA/GL/2020/14, este de 200 miliarde de euro, pe bază consolidată sau individuală, aplicabil la indicatorul de măsurare a expunerii utilizat pentru calcularea indicatorului efectului de levier;
• Conform articolului 16 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, autoritățile competente și instituțiile financiare trebuie să depună toate eforturile pentru a respecta ghidul, prin integrarea acestuia în practicile lor.

În temeiul

• prevederilor art. 3 alin.(1) lit. c) și k), alin (2) lit. b), și alin.(4), coroborate cu cele ale art. 4 alin.(1) lit. a) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

Consiliul General al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială emite prezenta recomandare:

Se recomandă Băncii Naționale a României și Autorității de Supraveghere Financiară, în calitate de autorități de supraveghere sectoriale, să se conformeze cu prevederile Ghidului Autorității Bancare Europene privind detalierea și publicarea indicatorilor de importanță sistemică – EBA/GL/2020/14 de la data la care vor exista instituții relevante (instituții de tip G-SII) în cadrul jurisdicției lor și să asigure opozabilitatea prevederilor acestuia față de instituțiile vizate.

Având în vedere:

1. Prevederile art.3 alin.(2) lit.b) și alin. (3) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național /li>
2. (2) Recomandarea CERS privind restricțiile aplicabile distribuirilor pe durata pandemiei de COVID-19 (CERS/2020/7)
3. Recomandarea CERS/2020/15 de modificare a Recomandării CERS/2020/7 privind restricțiile aplicabile distribuirilor pe durata pandemiei de COVID-19
4. Rolul important al sistemului financiar în revenirea economică în contextul crizei provocate de pandemia COVID-1

În temeiul

• prevederilor art. 3 alin. (1) lit. f) şi ale art 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă prezenta recomandare:1. Se recomandă Băncii Naționale a României și Autorității de Supraveghere Financiară, în calitate de autorități competente, să solicite instituțiilor de credit, firmelor de investiții, societăților de asigurare și reasigurare, aflate în aria lor de supraveghere, după caz, ca, cel puțin până la 30 septembrie 2021, să evite efectuarea oricăreia dintre următoarele acțiuni, care au ca efect reducerea cantității sau calității fondurilor proprii la nivel consolidat și/sau individual: a) Să distribuie dividende sau să acorde un angajament irevocabil de a distribui dividende; b) Să răscumpere acțiuni ordinare; c) Să creeze o obligație de plată a unei remunerații variabile către un membru al unei categorii de personal ale cărui activități profesionale au un impact material asupra profilului de risc al instituției financiare. Se exceptează cazul în care instituția financiară dovedește prudență sporită în efectuarea oricăreia dintre acțiunile respective și reducerea respectivă nu depășește nivelul unui prag de distribuire conservator, stabilit de către autoritățile competente. 2. În calibrarea pragului de distribuire conservator, autoritățile competente ar trebui să ia în considerare următoarele aspecte: (a) obiectivul prezentei Recomandări, în special necesitatea ca instituțiile financiare să mențină un nivel suficient de capital pentru a reduce riscul sistemic și a contribui la creșterea economică, luând în considerare riscul deteriorării poziției de solvabilitate a sectorului real din cauza contextului pandemic, (b) asigurarea că nivelul distribuirilor oferite de instituțiile financiare este semnificativ mai redus comparativ cu anii precedenți crizei COVID-19, (c) particularitățile fiecărui sector aflat în aria de supraveghere a autorității competente respective. 3. Se recomandă Băncii Naționale a României și Autorității de Supraveghere Financiară să se angajeze în dialoguri bilaterale cu instituțiile financiare aflate în aria lor de supraveghere, înainte ca acestea să întreprindă oricare dintre acțiunile menționate la punctul 1 literele (a) sau (b). 4. Se recomandă autorităților competente să țină cont de următoarele criterii la punerea în aplicare a prezentei recomandări: a) să acorde atenție principiului proporționalității, ținând seama, în special, de natura instituțiilor financiare și de capacitatea acestora de a contribui la atenuarea riscului sistemic la adresa stabilității financiare care rezultă din criza provocată de pandemia de COVID-19, precum și la redresarea economică; (b) să evite arbitrajul de reglementare; (c) să evalueze în mod regulat impactul restricțiilor impuse cu privire la distribuiri, în lumina obiectivelor prezentei recomandări. Pentru punerea în aplicare a punctului 1 literele (a) și (b) din prezenta Recomandare și pentru a evalua oportunitatea aplicării restricțiilor la nivel subconsolidat sau la nivel individual, se recomandă autorităților competente să respecte următoarele principii: (a) Principiul 1: Ținând seama de necesitatea de a preveni sau de a reduce riscul sistemic la adresa stabilității financiare în statul lor membru și în Uniune, autoritățile competente ar trebui să sprijine buna funcționare a pieței interne și să recunoască necesitatea unei contribuții sustenabile a sectorului financiar la creșterea economică a statelor membre și a Uniunii în ansamblul său. (b) Principiul 2: Autoritățile competente ar trebui să se asigure că niciuna dintre restricții nu are efecte negative disproporționate asupra sistemului financiar în ansamblu sau asupra unor părți ale acestuia în alte state membre sau în Uniune în ansamblul său. (c) Principiul 3: Autoritățile competente ar trebui să coopereze îndeaproape atât între ele, cât și cu autoritățile de rezoluție relevante, inclusiv în cadrul colegiilor, după caz.

Având în vedere următoarele:

1. Prevederile art.3 alin.(2) lit.b) și alin. (3) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național și cele ale Regulamentului CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, cu modificările și completările ulterioare, respectiv: art. 4 – 9 referitoare la amortizorul anticiclic de capital, precum şi art. 1, privind aplicarea amortizoarelor de capital,
2. Amortizorul anticiclic de capital are ca scop creşterea rezilienţei sectorului bancar la pierderile potenţiale induse de o creştere excesivă a creditării. Amortizorul se constituie în perioada de creştere excesivă a creditării, ca supliment la amortizorul de conservare a capitalului, şi poate fi eliberat în faza de contracţie cu scopul absorbţiei pierderilor. Rata amortizorului anticiclic de capital, exprimată ca procent din valoarea totală a expunerii la risc, determinată de instituţiile de credit care deţin expuneri din credite în România, trebuie să fie între 0 la sută şi 2,5 la sută, calibrată în trepte de 0,25 puncte procentuale sau multipli de 0,25 puncte procentuale. În cazuri justificate, se poate stabili o rată a amortizorului anticiclic de capital mai mare de 2,5 la sută din valoarea totală a expunerii la risc.

Întrucât:

• Impactul pandemiei COVID-19 a fost resimțit puternic la nivelul economiei naționale pe parcursul anului 2020, cu efecte inclusiv asupra activității de creditare;
• Deși revenirea economică din a doua parte a anului a fost peste așteptări, iar declanșarea campaniei de vaccinare consolidează premisele privind depășirea crizei sanitare, incertitudinea ridicată legată de momentul și puterea recuperării în perioada următoare fac în continuare dificil de estimat evoluțiile de la nivel macroeconomic.
• În contextul actual, sectorul bancar are un rol important în finanțarea economiei reale pentru a diminua impactul crizei COVID-19, măsuri de relaxare a cerințelor macroprudențiale fiind adoptate la scară largă în Uniunea Europeană.

În temeiul

• prevederilor art. 3 alin. (1) lit.b), e) şi i) şi ale art 4 alin. (1) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă prezenta recomandare:

Având în vedere evoluțiile cu privire la creditul neguvernamental, precum și incertitudinile semnificative din domeniul economico-financiar consemnate la nivel național și internațional pe fondul răspândirii infecțiilor COVID-19, se recomandă ca Banca Naţională a României să mențină rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0 (zero) la sută. De asemenea, se recomandă BNR continuarea monitorizării evoluției situației economice și a creditării la nivel agregat și sectorial, cu urmărirea atentă a impactului pandemiei COVID-19 asupra finanțării populației și companiilor de către instituțiile de credit.