Rapoarte

Tabloul economic al anului 2023 a fost dominat de o serie de teme majore care se întrepătrund și se influențează reciproc, precum tensiunile geopolitice, temperarea inflației la nivel global și fragilitatea revenirii economice post-pandemice. Evoluția războiului din Ucraina a rămas profund impredictibilă iar suprapunerea cu situația foarte complicată din Orientul Mijlociu îndeamnă în continuare la o conduită prudentă din partea decidenților de politici economice, într-un scenariu potențial de materializare a riscurilor pe termen scurt sau mediu. În acest context macro-financiar incert, condițiile care favorizează normalizarea climatului economic internațional par să se contureze începând cu anul 2023.

Anul 2022 a fost marcat, pe de o parte, de redresarea generală după pandemia COVID-19 și, pe de altă parte, de efectele războiului declanșat de Rusia asupra Ucrainei, conflict care a generat cea mai importantă criză umanitară după al Doilea Război Mondial. Astfel, la nivel global, perspectivele principalelor riscuri s-au înrăutățit, redresarea economică fiind reevaluată a se realiza într-un ritm mai redus comparativ cu așteptările inițiale. De asemenea, din cauza apropierii geografice de zona de război și a dependenței de gazele rusești, economia UE este printre cele mai expuse riscurilor generate de conflict. Pe fondul incertitudinii determinate de conflagrația ruso-ucraineană, al prețurilor ridicate la energie și al erodării puterii de cumpărare a populației, este de așteptat ca UE, zona euro și majoritatea statelor membre să înregistreze o evoluție modestă a economiei în perioada următoare.

Anul 2021 a consemnat intrarea într-o nouă paradigmă, cea a normalizării politicii macroprudențiale, pe fondul depășirii șocului inițial generat de pandemia COVID-19 și în vederea prevenirii acumulării de riscuri sistemice. Pe plan național, conduita prudentă a politicii macroprudențiale s-a concretizat prin creșterea cerințelor de capital anticiclice, având în vedere nivelul înalt al indicatorilor de lichiditate și profitabilitate ai sectorului bancar care permit conservarea capitalului, fără a crea constrângeri în privința activității de creditare și a afecta accesul la creditare al debitorilor eligibili. Raportul de față prezintă activitatea Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială în anul 2021, evidențiind măsurile adoptate în România pentru îndeplinirea obiectivelor macroprudențiale, precum și situația privind modul de implementare a recomandările emise de CNSM în perioada analizată.

Apariția pandemiei COVID-19 a modificat major riscurile pe termen scurt la adresa stabilității financiare și a accentuat unele dintre vulnerabilitățile existente la nivelul economiei globale. Răspunsul autorităților a fost unul prompt, fiind luate încă din prima parte a anului 2020 măsuri importante de susținere a economiei, printre care se numără și cele privind cadrul politicii macroprudențiale. Astfel, Banca Națională a României a luat decizia de a permite instituțiilor de credit să utilizeze temporar amortizoarele de capital anterior constituite, cu menținerea respectării cerințelor prevăzute de cadrul legal pentru aceste flexibilizări. Raportul de față prezintă pe larg activitatea Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială în anul 2020 din perspectiva analizei conduitei politicii macroprudențiale, precum și a implementării acesteia la nivel național în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor sistemice.

În contextul trendului ascendent pe care se află nivelul de risc sistemic la adresa stabilității financiare în România, generând vulnerabilități externe și interne, a fost adoptată o conduită prudentă a politicii macroprudențiale, în principal prin menținerea măsurilor privind debitorii și a rezervelor de capital constituite în anii precedenți. Astfel, activitatea CNSM pe parcursul anului 2019 s-a concretizat prin evaluarea necesității recalibrării sau implementării instrumentelor macroprudențiale de care dispune (amortizoarele de capital), precum și prin organizarea unor grupuri de lucru interinstituționale.

Politica macroprudențială din România s-a caracterizat prin implementarea unor măsuri prudențiale privind debitorii, în vederea simplificării accesului la creditare al persoanelor fizice și protejării populației cu venituri medii și sub valori medii. Printre măsurile implementate pentru îndeplinirea obiectivelor macroprudențiale naționale, le amintim pe cele referitoare la limitarea gradului de îndatorare a debitorilor, realizându-se, în același timp, și o evaluare a impactului planurilor de finanțare a băncilor asupra fluxului de credite către economia reală.

Raportul anual al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială are ca obiectiv informarea publicului asupra măsurilor macroprudențiale adoptate de CNSM în scopul menținerii stabilității sistemului financiar național. Analiza prezintă instrumentele utilizate pentru a crește eficiența politicii macroprudențiale, precum și o serie de recomandări emise de CNSM pe parcursul anului 2017.